nu putem sa ne fabricam miracolele

                    Nu putem sa ne fabricam miracolele. Nu putem sa ne cumparam, nici macar cu gemete , putina fericire; ucisa sau resuscitata, surogat existentei.

                    Ne trecem secundele prin sita deasa a constientei, ne incruntam sau cadem in pacate ori marote , si nu mai stim sa zambim. Dupa ce alergam? De ce simt ca totdeauna e oprit de ieri, de azi, si nu mai ajunge , intr-un maine, oricat de halucin(ogen)ant ;  am uitat sa ne bucuram de lucrurile simple, sau  de (prea) mult complicata fericire din nazuintele fiecaruia.

                    E simplu sa iti doresti , sa speri, e complicat sa asumi, sa ingurgitezi amar , prestient , in sila, mucilagii de nevoi sau dorinte.

                    Spun unii , ca suferim din prea multa speranta, ca nu stim sa ne situam  in targeturi ori   stachete ,  viata. ; asceza ne svarle plenar , spre fericire. E fericirea opusul suferintei ? – nu vorbesc aici de cazuri patologice de masochism ori narcisism .Cum e atunci cand ceva, nedefinit si parca de niciunde , imi spune, ca trebuie sa fii tu. TU. ? dil(u)at(at) sau pregnant, in varii stadii si paliere , putem simti fericirea ( reuniune sau intersectie , in antinomii si paradigme  fecunde).stiu/simt asta.

rob1

Anunțuri

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s